N-am votat azi (nu am buletin de Bucuresti). Eu si alte milioane de romani. Dupa parerea mea a fost o greseala punerea alegerilor fix in weekendul prelungit din cauza sarbatorii nationale. Lumea a plecat la munte si si-a bagat picioarele in vot. Eu voiam initial sa plec acasa, dar m-am gandit mai bine si n-am vrut sa cheltuiesc 100 de RON pe biletele de tren, ca sa ma duc sa votez niste poze. Am facut bine? Uitandu-ma la sondajele de la iesirea de la urne, se pare ca nu…

Ce am facut in loc sa-mi dau votul? Pai in primul rand mi-am luat un card nou (ca ala vechi expirase) si apoi m-am apucat de cumparat cadouri pentru prieteni. Stii cum e, gasesti cele mai misto chestii exact atunci cand nu cauti. Nu vreau sa alerg ca disperata prin aglomeratie inainte de Craciun, asa ca le cumpar din timp. A, si la mine a venit deja Mos Nicolae (cu niste nimicuri pe care mi le-am cumparat pour plaisir). Am vrut sa-mi iau si un bradut mititel, dar m-am gandit ca e prea devreme. Nu-i nimic, il iau saptamana viitoare  

Cumparaturile mi-au facut pofta de mancare asa ca m-am introdus in modul “cooking” pentru cateva ore. Mi-era pofta de salata boeuf – fara boeuf (I’m a fan – recunosc). Nimic nu ajuta mai mult nervilor mei obositi decat o activitate de robotel ca taierea legumelor in bucatele mici-mititele. Serios vorbesc, eu cand sunt stresata fac salata boeuf. Frecatul maionezei e pe post de diazepam. De data asta am pus carnita de pui si boabe de porumb. Si am gasit in piata, la o tanti, niste castraveti murati buni de tot, dupa care a meritat sa beau un litru de apa :D A iesit buna.

Ma gandeam si la niste clatite, dar nu aveam gem in casa si mi-a fost lene sa mai cobor la butic. Poate maine (ca tot e zi de relache). Chiar, stie cineva daca maine se aprind beculetele in Bucuresti? Ca mie imi place sa le vad.

Si cam atat pentru azi. Ma bag la un film (Flawless).

PS Repede pana nu se termina ziua: La multi ani pentru Tomata, Artistu, Programare Sociala, Andrei

S-a oprit ploaia si pe cer au aparut niste nori colorati. Mi-au placut, asa ca ii pun aici sa-i vada si altii.

Precizez ca nu spalam geamuri cand am vazut frumusetile astea (desi eram tentata), ci doar scuturam ceva.

S-a terminat o saptamana extrem de agitata si de aglomerata la job. Implementarea unei aplicatii noi presupune munca multa, explicatii, probleme, telefoane, emailuri, nervi, oboseala, rabdare la limita etc.

Am avut momente in care am crezut ca daca mai aud telefonul sunand inca o data, il arunc pe geam. Am avut momente in care imi venea sa-i cert pe toti pentru ca nu au fost atenti la toate explicatiile pe care le-am dat cu lux de amanunte saptamanile trecute, ca nu au avut nici macar un gram de curiozitate sa se uite pe versiunile pe test pe care le-am trimis de acum o luna. M-am lovit de mentalitatea omului care lasa totul pe ultimul moment, care carcoteste la orice, care e reticent sau care pur si simplu nu a fost interesat de schimbare. Eu nu inteleg cum e posibil sa ai un link pe email catre o aplicatie pe care urmeaza sa o folosesti si sa nu dai nici macar un click ca sa vezi ce culori are??? Am vazut cu ocazia asta cat de putin comunica oamenii intr-o firma, departamente de vanzari care habar nu aveau ca cei de la contabilitate foloseau aplicatia de un an si nici macar nu s-au obosit sa intrebe – au preferat sa ma sune pe mine.

Cei care acum cateva saptamani erau iritati de telefoanele mele si de insistenta cu care voiam sa-i ajut, tratandu-ma cu replici plictisite (da, da, o sa ne uitam …), au alergat saptamana asta dupa mine pe toate caile (telefon mobil, fix, email). Si a trebuit sa explic la fiecare in parte, cu rabdare si calm, ceea ce au de facut. Desi uneori simteam ca daca mai pronunt o data cuvantul “factura” fac herpes …

Au fost si momente haioase cu un nene care imi cerea kit-ul de instalare pentru o aplicatie web-based sau o tanti care incerca sa se conecteze in aplicatia noastra cu parole de la o alta (si apoi imi trimitea emailuri disperate scrise cu caps NU MERGEEEEEEE). Nici nu mai stiu de cate ori am explicat cum se seteaza pe o imprimanta paper size A4, facand de fapt munca celor de la departamentele lor de IT (ma sunau pe mine in loc sa sune la ei in ograda). Deja incepuse lumea sa ma sune pentru orice fel de problema, nici nu mai conta daca are sau nu de-a face cu functionalitatea aplicatiei. Au vazut ei ca e o tipa draguta care ii ajuta si imi cereau explicatii despre programe care nu erau ale noastre. De parca eu as fi un fel de mama omida a software-ului. Asa dezamagiti erau cand le spuneam ca “nu pot oferi training pentru o aplicatie care NU e facuta de firma noastra” …

Eh, a trecut. Am 3 zile in care ma pot odihni si in care n-o sa mai aud telefonul de serviciu (sper!). Am vrut sa plec acasa ca sa votez si eu la mine in oras. Numai ca nenii de la guvernare s-au gandit ei sa dea bilete de tren gratuite pentru studenti. Nu vreau sa-mi imaginez cum e in trenuri zilele astea. Si cum o sa fie luni la intoarcerea tuturor din weekendul prelungit. Asa ca raman in Bucuresti si ma odihnesc. Vad niste filme, fac curatenie, poate ma vad cu ceva lume, incerc sa ajung la patinoar (s-a deschis vreunul?). Promit sa nu spal geamuri

Nu plec la munte, dar daca voi o faceti, va zic distractie placuta.

Mă scuzaţi, dar eu sunt babă bătrână cu dinţii de lâna şi uit De o săptămână am biroul împânzit de petice (aka post-it-uri) şi acasă şi la job. Şi pe peticele astea am scris tot felul de chestii pe care le am de făcut. Bineînţeles că n-am făcut aproape nimic. Peticele fac parte din decor. Aşa că mai bine scriu aici, că poate mă bâzâie cineva la cap şi le fac până la urmă.

Aşadar, în loc să lipesc petice pe monitor, le lipesc pe blog.

1. nu uita să plăteşti lumina (mâine e ultima zi şi rămân naibii fără electricitate. Nici măcar becurile nu o să-mi mai explodeze şi atâta bucurie aveam şi eu) – DONE
2. nu uita să îţi ridici cardurile cele noi (ambele expiră pe 30 noiembrie). Dacă săptămâna viitoare o să vă cer bani este pentru că nu mi-aţi adus aminte să mă duc să le schimb. – TO BE DONE
3. nu uita să plăteşti întreţinerea (deadline tot 30 noiembrie) – DONE
4. nu uita să iei euro pentru chirie – DONE
5. nu uita să iei pastila (adică fieru’) – DONE (intr-un final .. ca uitasem de ea)
6. nu uita să-ţi verifici din când în când blogul ca să vezi ce ai de făcut – DONE

Cu această ocazie, declar deschisă ziua peticelor pe blog. În sensul că puteţi scrie aici tot ce aveţi de făcut şi nu vreţi să uitaţi. Şi totodată ziua în care toată lumea trebuie să aducă aminte cuiva că are de făcut ceva. Deci să fiţi pe post de petice. De exemplu, ZZZ-ilă nu uita să-mi aduci aminte că trebuie să plătesc lumina.

In cea mai incarcata saptamana din anul asta, am reusit cumva sa stau de vorba cu Sana (intr-o noapte). M-a tras de limba si ne-am lungit la vorba, ca doua tauroaice ce suntem … Cred ca daca nu trebuia sa ne trezim de dimineata a doua zi, vorbeam toata noaptea.

Ce-am vorbit noi atat? Pai uite, cititi si voi, ca m-a dat la gazeta sa vada tot poporu’ ce aberez eu.

Interviu cu Ciupercutza

Enjoy!

O zi plina pana la refuz la job (adica aia de ieri) s-a terminat intr-un mod placut la o cafenea draguta (VerdeCafe) unde am aflat cateva tips& tricks despre cum sa vorbesti in public. Workshop organizat pentru bloggeri de catre Bobby, ajutat de Mărie si Sandra Ghitescu (cea care a sustinut training-ul). Dupa 2 zile in care i-am invatat eu pe altii, simteam nevoia sa ascult si sa fiu invatata 

Cu toate ca fac traininguri de aproape 2 ani, marturisesc ca nu stiam anumite lucruri ce iti pot imbunatati considerabil modul cum te prezinti in fata unui auditoriu/client. Detalii care fac diferenta dintre o prezentare reusita si una mai putin reusita.

Pe langa toate chestiile utile pe care le-am aflat, a fost placut sa ma reintalnesc cu oameni pe care ii stiam deja si sa cunosc lume noua. Spre deosebire de Blog & Roll unde a fost muuuuulta lume, la workshop s-a discutat mult mai usor avand in vedere ca eram mai putini. Am schimbat cateva cuvinte cu Cristina (felicitari!), am cunoscut-o pe Miruna, am schimbat 2 vorbe cu Cabral despre inceputurile blogului lui … Spre sfarsit a aflat si Etherfast cine sunt (aaaa, parca am auzit despre Ciupercutza …)

Una peste alta, a fost o atmosfera foarte placuta. Mai vreau

Dupa o zi de luni ca la manual (cu sedinta de dimineata, o gramada de telefoane, vizita la doctor, mers prin trafic de Bucuresti o ora si ceva, intors la birou, primit telefon de la client nervos seara la 18.30, apucat de lucru si facut documentatie pana la 9), a venit si ziua de marti.

Care a inceput cu telefoane de la clienti la 8.30 (pe care nu le-am auzit pentru ca eram in baie si ma spalam pe dinti), cu telefoane in drum spre birou (ma scuzati, puteti suna peste un sfert de o ora – imi ingheata mana pe telefon), telefoane dupa ce am ajuns la birou si 20 de emailuri necitite. Si e abia pranzul. Cand ziceai ca vine vacanta aia?

Ieri am lipsit de pe blog, dar am absenta motivata M-a invitat un baietel dragut sa particip la botezul lui. Pentru ca el e prea mic si nu poate vorbi, Melek (mamica lui) s-a ocupat de intretinerea atmosferei.

Chiar daca ieri a plouat toata ziua, a venit foarte multa lume la biserica pentru a-l vedea pe bebe. E foarte dragalas si a fost cuminte (a plans doar cand a fost bagat in apa). Probabil ca nu se astepta sa faca baita la ora aceea si, mai ales, inconjurat de atatea persoane.

Am plecat apoi la restaurantul unde urma sa aiba loc petrecerea oferita de parintii lui. Coafura mea proaspata s-a pleostit dupa 10 minute de stat in ploaie, dar asta e, nu trebuia sa fiu eu centrul atentiei acolo Am dansat, am mancat, am baut votca tonica (la recomandarea unui chelner tare zambaret), pe scurt, m-am simtit bine. La un moment dat au aparut si ursitoarele care i-au urat lui Tudor sa creasca mare si voinic. Tortul a fost acoperit cu martipan bleu si a fost buuuun de tot

Pentru Cris & Mihnea: sa va traiasca juniorul, sa fie sanatos si sa va aduca numai bucurii. Multumesc pentru invitatie!

Cateva poze (Doamna, mi-au iesit doar cateva fotografii ca lumea. Bine ca mai erau si alti pozari pe acolo, ca ale mele sunt miscate sau blurate :(   )

Read the rest of this entry »

Primita pe email.

Ca sa nu uit. Desi am pus bannerul in sidebar, scriu si insemnare sa stie lumea ca se organizeaza un concurs unde se premiaza fotografii facute in traficul bucurestean sau de aiurea.

Trimiteti fotografiile la adresa concurs la cochinescu punct com (deci “la” ala inseamna coada de maimuta – sa n-avem vorbe dupa aia) si puteti castiga un abonament de 6 luni la una dintre revistele:

Autoshow, Men’s Health, Ioana, Casalux, Cool Girl

Mai multe detalii gasiti la Sebastian. Sa vina pozele, tovarasi!