Desi am un bradut impodobit si ascult Magic FM de 2 zile (care difuzeaza numai muzica de Craciun), nu simt deloc ca vine o sarbatoare, zile libere, chestii, socoteli.

Poate si pentru ca sunt extrem de stresata la job. Toti trag de mine in toate partile si se asteapta ca eu sa fac un fel de minune. De exemplu cam tot ce nu s-a facut deloc in ultimii 10 ani in materie de raportare … Fiecare are o parere, se cearta intre ei, iar eu muncesc ca disperata incercand sa multumesc pe toata lumea. Evident ca nu reusesc decat sa ma stresez si mai tare.

Ma oboseste ingrozitor si drumul. Acum cu zapada asta odioasa combin un autobuz, un metrou (cu schimbare de magistrala la Pta Victoriei) si apoi inca un autobuz. Inghesuiala cat cuprinde. Azi a fost o idee mai lejer pentru ca a mai intrat lumea in vacanta, dar in restul anului tot aglomerat o sa fie.

Aproape ca ma bucur ca e un job temporar.

N-am mai citit bloguri, nu ma uit la stiri, habar n-am pe ce lume sunt, azi cand am deschis yahoo-ul am vazut si eu ca a murit Brittany Murphy. M-am gandit ca era mai tanara ca mine, ca era bogata si aparent era fericita. Si totusi a cazut si a murit. Ca de obicei cand aud de faze din astea ma gandesc ca daca mi se intampla ceva in casa, pot sa zac si 3 zile pana sa se prinda cineva (cei de la birou in principal).

Sunt suparata si pe Mos Craciun pentru ca anul asta l-am rugat un singur lucru si el s-a facut ca ploua. As usual. Probabil ca nici obisnuita pijama n-o sa fie anul asta.

Acum ma rog sa se indrepte vremea si sa nu raman inzapezita prin camp, intr-un rapid de Galati.

Don’t worry, nu e decat obisnuita depresie de sarbatori. In curand o sa fiu atat de obosita ca nici p’asta n-o s-o mai simt cum trebuie.

Acum canta un nene la radio “It’s begining to look a lot like Christmas /Everywhere you go ….” Sigur ca da. Pacat de muzica asta suberba. N-am deloc dispozitia necesara pentru ea.