Archive for May, 2010

Am nervi

Nu stiu altii cum sunt, dar eu m-am cam saturat. De criza, de greve, de “masuri de austeritate”, de minciuni si gargara.

Incerc sa-mi fac treaba corect. Muncesc, platesc impozite, ma spal dimineata (ca sa nu agresez olfactiv persoanele cu care impart timp de o ora mijloacele de transport in comun), nu arunc pet-uri la ghena (ca sa nu se infunde), nu dau muzica tare (ca sa nu deranjez vecinii), nu fac mizerie pe strada. Imi vad de viata mea. Corect.

Si cu ce ma aleg? Pai maine, de exemplu, va trebui sa ma inghesui intr-un autobuz deja supra-aglomerat intr-o zi normala, pentru ca metrorex si ratb s-au hotarat sa faca greva. Sunt pedepsita pentru ca am indraznit sa nu-mi cumpar o masina pana la varsta asta si ma ambitionez sa circul cu tramvaiul. Ca sarantocii. Sunt pedepsita pentru ca dau bani pe abonament in fiecare luna. Sunt pedepsita pentru ca incerc sa ajung la munca, unde castig un salariu, din care platesc un impozit. Care ajunge la stat. Printre altele, si la ratb & metrorex. Care isi baga picioarele.

Si ce dracu o sa realizeze cu greva asta a lor? Fix un caca. Marii mahari circula oricum in gipane si au o durere crunta la 3 metri in fata. Tot in prostime si in sarantoci lovesc.

Si nici nu pot sa-mi iau o zi de concediu pentru ca e inceput de luna. Cand corporatia vrea o tona de rapoarte. La naiba, nu puteau sa puna si astia de-o greva pe 15? Sau macar intr-o zi cand nu e cod galben de ploi si inundatii???

Mi-e sila.

Full moon

In seara asta, venind spre casa, am admirat din masina o superba luna plina. Rotunda, stralucitoare ca un bec cu halogen. Si mi-am dat seama de ce am simtit energie si neliniste azi. A fost o zi foarte aglomerata la birou. Mii de maruntisuri care trebuiau rezolvate, colegi care erau in concediu si care trebuiau inlocuiti, sarcini suplimentare aparute peste noapte … Si eu abia asteptam sa plec pentru ca trebuia sa ajung la Odeon.

Sa va povestesc despre experienta “Un Tango Mas“? Hmmm … trebuie sa fiti acolo ca sa intelegeti. Bineinteles suficient de norocosi pentru a prinde bilete (pentru ca se dau foarte repede). E ca o reprezentatie privata pentru connaisseurs. Simti asta pentru ca se joaca cu un public restrans, prezent pe scena, in niste tribune improvizate special pentru asta.  Timp de ora asisti fascinat la o poveste de dragoste transpusa in dans. Razvan Mazilu exceleaza alaturi de Monica Petrica (prim-balerina la Opera Romana), astfel incat la final nu te poti abtine sa nu spui “I want more”. Am iesit din sala cu sentimentul clar ca mai vreau sa vad o data acest spectacol. E frumos, e erotic, e trist, e elegant, e pasional. E o experienta.

Si ce poate fi mai frumos dupa asa ceva decat sa stai la povesti pe o terasa, intr-o noapte calda de vara, alaturi de o persoana care emana energie pozitiva? 3 ani se pot contracta in 3 ore. Pentru ca e luna plina se refac prietenii.

Apa fantanii de la arhitectura e multicolora datorita unui joc de lumini. Bucurestiul noaptea pare chiar frumos.

Mi-e somn si am ameteli. Noapte buna!

Aveam de gand

Aveam de gand weekendul asta sa lenevesc, sa dorm, sa ma uit la filme, sa scriu pe blog despre Prince of Persia si piesa de teatru Hotelul dintre lumi pe care am vazut-o joi la Teatrul Mic (si pe care v-o recomand – e foarte buna), voiam sa fac numai chestii misto si sa inchei zen o saptamana destul de aglomerata.

Dar … pornind de la un telefon (bine intentionat de altfel) pe care l-am dat cuiva vineri seara, s-a stricat totul si s-a ajuns la o porcaiala de toata frumusetea. Timp de 3 zile am crezut ca traiesc intr-un film negru, intr-un cosmar din care tot speram sa ma trezesc. S-a incheiat oarecum apoteotic, eu fiind facuta nebuna, injurata si amenintata, in cel mai josnic mod cu putinta. Nu o sa-mi consum timpul sa povestesc intreaga mizerie pentru ca nu merita. Oricum sper ca nervii s-au mai calmat (si nu vorbesc numai de ai mei) si ca, la rece, lucrurile se vad mai domolit.

Cineva totusi m-a blestemat si mi-a dorit niste bucati de rau pentru ca azi am cazut urat de pe bicicleta. Mergeam frumos cu gasca prin Baneasa si un tigan cu tricou portocaliu, calare si el pe o bicicleta inchiriata, facea figuri “artistice” si se distra rotind de ghidon spre toti biciclistii care treceau pe langa el. Eu am vrut sa-l evit, treceam printre 2 stalpisori din aia pusi pe trotuar, m-am dezechilibrat si am cazut ca un sac cu cartofi pe asfalt. Rezultatul: o mana julita, un picior lovit fix in locul in care m-am invinetit si anul trecut pe treptele primariei la cununia lui Melek, vreo 10 minute am vazut in ceata si nu prea am avut stabilitate pe picioare. Noroc ca m-a ridicat cineva si m-a sprijinit pana la prima banca. Foarte nasoala senzatia, va zic!

Nu stiu daca mi-am rupt ceva (nu pare), dar am o umflatura urata sub genunchi. Pe care sta acum niste piept de pui congelat. Am ajuns acasa pe picioarele mele, cam sontic-sontic, dar am mers …  Acum parca a inceput sa ma doara mai tare.

Altfel plimbarea a fost foarte misto, am ris mult, am mancat mici in Herastrau (sper sa nu-mi vina rau de la ei) si cred ca m-am bronzat. Sunt nitel roz.

Ma oftic ca maine trebuie sa ma trezesc iar cu noaptea-n cap si sa ma duc la corporatie. Noroc ca mai e putin pana joi, cand am bilete la “Un Tango Mas” cu Razvan Mazilu :D Nu v-am zis ca ma culturalizez?? :)

Si cam atat.

xo xo

Un fel de agenda culturala

Mda, stiu ca se cam pune praful pe jurnalul asta. In ultima vreme sunt mai prezenta offline decat online si, pana la urma, asta e un lucru bun. Daca nu as avea niste ameteli oribile care ma fac sa ma clatin la propriu pe strada, as putea spune ca imi merge bine. Dar, na, la mine nu sunt niciodata lucrurile perfecte. Ar fi plictisitor asa.

Ce-am mai facut? Pai nimic de mentionat in ziarele de scandal :P

Am vazut un spectacol foarte reusit la Odeon. Se numeste Depeche Dance si in “rolul” principal a dansat Razvan Mazilu. E un concept foarte misto – dans contemporan pe muzica celor de la Depeche Mode (nu piesele comerciale). Merita vazut, mai ales daca va place muzica celor de la DM. Not to mention balerinii care danseaza la bustul gol si care arata senzational :D

Maine ma duc la avanpremiera filmului Prince of Persia, la invitatia Hotcity (of course) si Forum Film, iar joi ma duc la teatru :) Program cultural incarcat in ultima vreme. Logic ca nu mai am timp de blog :P

In rest, doar suparari de nementionat. Vorba cuiva: mai bine pastreaza starea aia cu mare, valuri si sandale cu toc. Belelele oricum apar. Iar nesimtirea oamenilor ma va enerva intotdeauna.

 

Lately I have a thing for boy-sh look. Maybe because I have a crush on him. Da, stiu, sunt incorigibila si probabil cineva ride in randul din spate :P

Revenind la lucruri serioase

Nu, de fapt nu vreau sa revin la lucruri serioase. Am chef doar de lucruri neserioase.  :D

Cum ar fi: vacanta, rochii, parfum, dans, profiterol, ochi albastri, pantofi cu toc, Paris, esarfa albastra, inghetata, unghii rosii, cercei galbeni, piele bronzata, umbrela de soare in dungi, papuci portocalii, mare, valuri, nisip, iar inghetata :P , palarie. ETC.

Si o dedicatie: YOU (1991) – TEN SHARP

Read the rest of this entry »

Cica sunt o norocoasa

Va fi el bun la pat? Rrrr.
Norocoaso!

Probabil ca vei fi lovita de singurul tren care te va face praf in sensul bun. Barbatul pe care te bate gandul sa ti-l bagi in pat este acest architect sexual de mare succes. El va construi pentru tine citadele de placere. Are vana, are erectie constanta si probabil ca este asteptat in momentul asta in cel putin 23 de dormitoare. Deci esti norocoasa daca il aduci intr-al tau. Pune saua pe acest barbat si apoi da-i cheile patului tau dublu, care nu va fi suficient de incapator pentru toate nebuniile ce le aveti de facut. Sau daca nu, da-ne noua numarul lui de mobil.

Logic, daca testul a fost conceput de Sana, nu putea sa iasa decat bine :D Eu m-am amuzat facandu-l de mai multe ori, numai ca sa vad ce scrie la fiecare varianta.  :lol:

Little things

Daca sambata dupa amiaza ati vazut o tipa cu tricou albastru, pedaland pe o bicicleta verde in jurul Herastraului si cantand de mama focului “nothing compares to you” (da, cu voce tare), sa stiti ca eu eram. :D Nu mi-am imaginat niciodata ca 2 ore de mers cu bicla imi pot produce o stare de fericire atat de intensa. Zici ca eram in transa, pe cuvantul meu …

Evident, acum am o super febra musculara si ma doare fundul de mor, dar a meritat! :D

Ce pacat ca dupa aia am revenit la tampeniile si mizeriile de zi cu zi, dar despre asta nu discutam.

xo xo